~Words are only painted fire~

miercuri, 6 iulie 2011

Nelămurire...

Eu știam că timizii sunt acei oameni sensibili cărora le e teamă să-și exteriorizeze stările, să nu piardă ceea ce prețuiesc mai mult....de aceea în anumite situații ezită. Dar sunt oameni buni la suflet, incapabili de o anume răutate gratuită. Și totuși nu înțeleg mania curvarilor de a epata în băieți timizi și cuminți? Nu sunt ei oare cei care învârt femeile pe degete ca niște macho adevărați? De ce să strici mitul timidului cu astfel de trucuri? Un băiat timid umblă cu panarame? Își bate joc de o fată sensibilă? Minte cu nerușinare când are ocazia....amăgește și dă speranțe false?

Un barbat timid ar fi încântat să aibă alături o femeie curajoasă, pentru că asta i-ar face lui calea mai ușoară. Dar în situația în care acest curaj îi apare ca o ofensă la adresa masculinității lui, mai este oare timid? În situația în care sfidează inițiativa fetei prin refuzuri repetate, mai este oare vorba despre timiditate?

E trist că în zilele noastre timiditatea a ajuns un instrument în mâinile celor mai abili manipulatori sentimentali.

Unde sunt oare timizii autentici?