~Words are only painted fire~

marți, 31 august 2010

Fetele și banii


Un exemplu de reproş pe care îl întâlnesc des este acela că toate fetele sunt materialiste. Mi se pare firesc dacă un băiat mă apreciază, să îmi ofere o floare sau un mesaj de 8 martie, dar mi se pare aberant ca un băiat să-mi plătească meniul (indiferent de tipul relației dintre noi). Un amic de-al meu se plângea că nu-i mai ajung banii de câte cadouri îi face prietenei...dar cine te pune să umbli cu fițoase care nu știu ce-i viața, care-și cumpără doar haine din mall? Dar amicul ăsta al meu nu recunoaște că de fapt și el e un copil de bani gata, care nu prețuiește banul și îl aruncă pe unde apucă. A devenit deja hit “toate fetele vor banii”....poate fetele pe care le caută unii....sau toate “fetele sunt panarame”, la fel toate fetele pe care le caută unii. Cauți o tipă exclusiv pentru sex sau pentru distracții e firesc să agăți o parașută pentru că ea cade prima. Vrei o relație serioasă, atunci cauți o fată seriosă, care pe lângă sâni și craci, mai are și creier în cap și nu se „dă în bărci” cu tot orașul. Așa că totul depinde de alegerea fiecăruia. Și cine zice că nu mai există fete cuminți, mănâncă ciuperci! Fetele cuminți există doar pentru cei care vor să le aibă. La fel se întâmplă și în cazul băieților, nu toți sunt niște nemernici. Eu una nu pot spune că nu am întâlnit și băieți de treabă, dar sunt și destui bădărani. Însă spre deosebire de amicul meu pot spune că și eu am greșit încercând să leg relații armonioase cu toată lumea. Am fost educată să-i respect pe ceilalți, dar se pare că deseori acest respect era înțeles greșit (ești ipocrită, ai vreun interes etc). Oamenii nu te apreciază azi dacă îi respecți, ci doar dacă profiți de ei (de banii, de prietenii lor etc). O femeie inteligentă și care se respectă știe că în niciun caz cheia succesului nu se găsește în portofelul partenerului ei, iar un bărbat adevărat știe să facă diferența între o femeie și o Lady Mary!!!



luni, 30 august 2010

Nota bene!!!



I want you to be my boy, not mama’s...

sâmbătă, 28 august 2010

The Perfection of Imperfection


Aud adesea vorbindu-se despre imperfecțiunea fiiinței umane.E adevărat că nu ne naștem doar cu calități ci și cu defecte,însă caracterul și atitudinile față de ceilalți și față de viață se formează în timp(lucru dovedit științific).Deci ceea ce deprindem din familie și din mediu își pune amprenta asupra alegerilor pe care le facem.Un om este nesimțit pentru că așa a fost învățat de mic,sau pentru că i-a fost permisă o astfel de atitudine.Un bărbat ajunge misogin pentru că a avut de a face numai cu femei de proastă calitate care i-au trădat încrederea(deci el este vinovat pentru alegerile greșite),la fel cum și o femeie poate deveni o ușuratică pentru că a întâlnit doar mitocani,profitori sau oameni nedemni de încredere(deci ea este vinovată pentru că s-a lăsat dusă de nas).
S-or fi născând ei oamenii egali de la mama-natură dar viața îi face să se întreacă,să se (auto)depășească sau să rămână în urmă,în funcție de ambițiile lor.
Nu suntem egali pentru că unii au mai mult bun simț decât alții,mai multă conștiință,demnitate,etc.Și nu mi se pare firesc ca atunci când cineva greșește față de altul,în loc să-și asume vina pentru fapta sa ,să invoce deja mult prea cunoscuta scuză “nu sunt perfect”.E ca și cum am confunda curajul cu bădărănia,proasta educație cu noua modă,timiditatea cu lașitatea,ignoranța cu delăsarea.
Dacă nu poți fi perfect asta nu înseamnă că trebuie să rămâi la un nivel rudimentar de civilizație si cultură.De imperfecți ce suntem am ajuns să aruncăm gunoaie pe stradă,să scuipăm flegme pe unde apucăm,să ne batem joc de ceilalți de parcă am avea vreun drept.
Și tare mai dor căzăturile nu-i așa?Mă refer în special la cei care se simt vizați de rândurile astea,fără măcar să le înțelegă sensul...ce tare doare să citești undeva și să ai impresia că te regăsești!Asta e o „armă” specifică oamenilor de astăzi,să nu care cumva să recunoască vreun adevăr,ci să se atace așa de amoru’ artei. Eu știu una și bună,cine se simte,înseamnă că are și motive să se simtă.
Nu s-a născut nimeni învățat,dar omul are datoria să învețe ceva din ce i se întâmplă în viață,nu să treacă precum gâsca prin apă,repetând la nesfarșit același secenariu....că nu degeaba avem” un bostan„ pe umeri.(A, și prin învățat nu mă refer la carte,școală!)

sâmbătă, 14 august 2010

DECADENȚĂ


Pauperitatea naște monștri...Arșiță,secetă continuă,timp retrograd,soare din abundență,dar totuși societatea stă “la umbră”.Culori vulgare,trenduri ieftine,moravuri ușoare...simțul gustului s-a topit în această secetă a idealurilor....
Valorile se zbat ca peștii pe uscat...Un pescar nenorocit le-a prins în plasă și sadic,le privește cum mor.Nu avem bani,nu avem dragoste,nu avem putere...suntem flăm

â

nzi de liniște.Dar avem cocote ce se plimbă alene pe stradă la brațul unui el,pierdut în vâltoarea iubirilor rutinate...
Avem relații de complezență,oameni frustrați,apăsați de eul lor interior,avem copii incapacitați social,avem comportamente ostile și peisaje deșănțate...nebuloasă venerică,partide de amor nocturn(la el,la ea,la/cu un prieten)...povești ce nu lasă urme pe suflet, ci doar la casele de “pariuri”.”Am mai înscris un gol,și chiar dacă joc în Liga secundă,mă simt ca pe Camp Nou.”Așa gândește astăzi un "erou"...
Nici m

ă

căr copiii nu mai sunt copii...și muzica asta computerizată,care îmi zgârie timpanele…

Evadez din acest spațiu „oniric”....și așept ploaia...

duminică, 1 august 2010

Jocul flăcărilor

Mai întâi o scânteie, care ajunge să te sfâșie pe dinăuntru, care te înfioară și te înspăimântă....scânteia care te aleargă, te cheamă și te alungă. Intri în jocul flăcărilor și încerci să le ții pasul, încerci să prinzi licuricii roșii în palme, dar te ard, te dor...
Nu-i așa că ai obosit?! Ai îmbătrânit, jocul ăsta nu ți-a convenit...ai vrea să fugi, să țipi, să uiți, dar odată prins în mrejele focului te desprinzi de tine, te risipești...Și îți promiți că data viitoare vei fi tu, cel care prinde focul și se va juca cu el...îți spui că-i vei uita culoarea, dar îți vei aminti cu drag de el, îl vei ierta că te-a ars ....și jocul va reîncepe.