~Words are only painted fire~

sâmbătă, 16 iulie 2011

Scârboșilor…



De ce am fost mereu acidă la adresa bărbaților? Sincer nu sunt o feministă convinsă, dar fiind crescută într-o familie patriarhală în care femeia trebuie să tacă și sa înghită multe și învățată cu atitudinile tuturor bărbaților care s-au apropiat de mine având aceeași concepție de viață “femeia? să se zgârie să moară, să cadă sub pământ, 2 metri sub pământ”...să zicem că am un simț al justiției puternic dezvoltat. Absoult toți (excluzând pe cei interesați amical), aveau aceeași structură de șobolan, de creatură josnică. Niște făpturi care au ajuns să aibă mai mult respect pentru prima zdreanță de pe stradă decât pentru cea care le-a dat viață, niște Irozi care se cred cu drepturi absolute, ciopârțind viețile noilor-născuți. Sau cum se cheamă un individ care face avansuri sexuale pe unde apucă, când acasă îl așteaptă un prunc nevinovat, de doar câteva luni? Și au tupeul să invoce Biblia, că a zis Dumnezeul lor...”femeia trebuie să fie supusă bărbatului?” Dar oare cine le permite lor să traducă supus prin fraier? A zis Dumnezeu că supusa femeie trebuie să suporte toate mojiciile “preacuratului”bărbat? Și nu tot Biblia spune ca în fața Tatălui suntem toți egali? Că nimeni nu poate arunca o piatră, oare cele 10 porunci, unde se cere clar “să nu minți, să nu fii desfrânat”....nu sunt adresate și bărbaților? Cel ce minte și înșeală, cel care se ascunde în lumea imundă a panaramelor și rataților mai poate fi numit om? Nu. El e doar Bărbat. Sunt 2 specii diferite. Omul a primit suflet, bărbatul boașe. Omul are creier, bărbatul doar găuri.Universul lui e format din găuri, chiar femeia este o potențială gaură.Un amic spunea”Poi cum mah să fie femeia egala bărbatului da’ poate ea să care sacii în spinare?” Eu zic : ”Poi cum să fie bărbatul egalul femeii mah? Poate el să suporte chinurile facerii? Să dea viață?”
Toți aveau mentalitatea cât sunt tânăr fuck ce apuc, iar după ce ma însor, mă schimb pentru ea.Care lup să-și schimbe nărvaul? De ce să te schimbi pentru o ea, dar cum nu erau bărbații niște ființe perfecte prin natura lor ? Și apoi de ce să aștepți căsătoria ca să respecți? Ce dacă ești singur asta înseamnă că trebuie să-ți bați joc cum vrei, de cine vrei? Căsătoria nu e un scop, un reper. Respectul e o datorie cu care ne naștem și deci nu vine o hârtie să-ți confime această obligație. Toți au avut corpul bine făcut ,ochii frumoși, poate mașini sau bani, dar niciunul din bărbații pe care i-am cunoscut nu a avut Demnitate. Și ce jigniți mai sunteți când se trezește câte una să va frece 2 peste ochi. Câtă dramă, că i-am numit curvari! Dar azi e o cinste să ai un harem în jurul tău, nu te numești bărbat dacă nu umbli măcar cu 2. De ce mai pozați în suflete virgine și pure, când știu prea bine că toți vă duceți la curve. Cât de murdară m-aș fi simțit să fac dragoste cu un șobolan, să mă mângâie infect, să mă sărute abject, după ce cu puțin timp în urmă ieșea din bordel, sau din propria casă-mai nou se poartă să-ți faci bordel în casă.Dacă tot vă simțiți mândri de felul cum trăiți, ce va mai ofuscați atâta când vă zic că sunteți niște mizerii?