~Words are only painted fire~

vineri, 29 ianuarie 2010

Autocritici


" Tumultul din mine e în căutarea unui scop nobil căruia să i se dăruiască nepreţuit. "

Cine sunt? Cine aş vrea să fiu?
Sunt scânteia unui foc ce nu vrea să se stingă, sunt zâmbetul unui copil tont care încă mai speră că adevărul va schimba într-o zi lumea, sunt o tânără de 19 ani care-şi aşterne gândurile pe un blog văzut de mulţi oameni, înţeles de foarte puţini dintre ei.
…Aş vrea să fiu mereu cum sunt acum. Da, exact aşa, cu ideile mele, rele bune, desuete sau controversate.Să am aceeaşi tărie de carcacter ca să pot zâmbi în faţa obstacolelor. Pentru că dacă viaţa ne sfidează prin tot felul de încercări, nu o să stăm să ne lamentăm la nesfârşit că cerul e mereu gri şi că primăvara nu vine niciodată. Sau poate o fi şi asta o metoda de a evoula, de a te maturiza. Cine ştie?
Pentru toţi aceia care nu reuşesc să facă diferenţa între aparenţă şi esenţă (probabil din prea multă maturitate sau inteligenţă):

Şi eu am nemulţumiri, necazuri…cine nu le are?! Dar doar pentru că sunt omptimistă şi sper, pentru că am curajul să încerc acolo unde mulţi renunţă de teamă sau din comoditate, doar pentru aceste motive nu înseamnă ca viaţa mea este o poveste similară cu cea a unei prinţese din poveştile lui Walt Disney.Sigur că m-am regăsit de multe ori în faţa unui „keep dreaming Cinderella”, dar cu toate acestea am preferat întotdeauna să cred că „sometimes, even miracles takes a little time.”
Scopul ăsta nobil din citatul de mai sus…nu e neapărat perfecţiune, idealul meu suprem în viaţă, ci de fapt dorinţa de a găsi un om, care sa se mândreasca cu apartentenţa sa la specia umană, o fiinţă capabilă să-şi recunoască greşelile, defectele, calităţile şi faptele măreţe...cineva din gura căruia să aud si aprecieri (conforme cu meritele mele, nu cu interesul său de a creşte în ochii mei) şi dezaprobări (când iau decizii nepotrivite, nu când doar doreşte să ma şicaneze din încăpăţânare şi orgoliu stupid).Da...cam asta e tot pe azi ma duc să învăţ...asta face omul toată viaţa lui, vrând-nevrând...doar că la sfârşit tot neştiutor pleacă!