Zâmbet colorat

Împlinirile nu sunt întotdeauna cele mai frumoase, sunt doar clipe smulse eternității. Pentru că nu e neapărat dragoste între doi oameni care se văd zilnic și își împart problemele cotidiene, transformând nefirescul în firesc, versul în proză și necuprinsul în ceva palpabil. Nu este cu nimic mai prieten cel care îți umple zilnic capul cu glume, decât cel care te surprinde cu un mesaj venit de departe, poate de la capătul lumii atunci cand te aștepți mai puțin. Cele mai intense sentimente se desprind de concret, călătoresc dincolo de ape, munți și văi și nu se lasă prinse în capcana timpului…

A renunța nu înseamnă a pierde, căci adevărații eroi vor ști întotdeauna că luptele lor nu le pot duce alții, că victoriile nu se cumpără cu fericiri de o clipă, ci se savurează în timp cu cinste și onoare…Nu ai nevoie să sufli în foc pentru a-l face să ardă, va fi poate o iluzie de moment, dar mai târziu se va stinge singur. Cum de astfel nu poți închide roua dimineții în cutii, doar pentru a-i simți din cand în când prospețimea.

Doar desprinderile de concret, de realitate pot înlătura efemeritatea vieții, căci numai intensitatea anumitor trăiri poate trece dincolo de timp…Nu vorbesc despre a creiona mituri, ci despre a închide focuri în sine pentru a nu fi stinse mai târziu de timp, de ceilalți sau poate chiar de noi înșine. Nu spun să scriem cărți despre oamenii deștepți pe care să-i ridicăm în slăvi, ci mai curând să învățăm ceva de la ei, dacă tot i-am întâlnit.

Idealurile și realitățile de zi cu zi sunt două lumi paralele, prin care omul poate călători, dar între care nu se poate pierde.