Zâmbet colorat

Cam asta ar ῖnsemna viaṭa…vis ṣi fricᾶ…visul te duce spre ῖnainte, frica te trage ῖnapoi. Sigur nu e timp de stat pe loc..Nu mi-a fost niciodatᾶ teamᾶ de a pleca, ci mai degrabᾶ de a rᾶmâne, de a rᾶmâne ῖntr-un timp ṣi ῖntr-un spaṭiu ῖnchis. De a sta ῖntr-o poveste care nu-mi aparṭine, de a scrie lucrurile spuse de alṭii, de a ῖnvᾶṭa niṣte tipare. Adevᾶrul unde e? Undeva ῖn lumea asta…poate mai aproape sau mai departe…Fiecare om e un univers…deci noi oamenii facem universul…fiecare din noi reprezintᾶ o lumea ῖn sine…Acesta ar fi visul.Dar frica?...E a celor care au totul…care s-au bucurat de voluptᾶṭile vieṭii….care nu construiesc universuri, ci sunt oameni universali, zᾶmisliṭi pe aceleaṣi tipare, cuprinṣi ῖn lumea marginitᾶ ...Cel ce nu a avut nimic, nu poate pierde nimic.El construieṣte…un vis,o cetate,o idee..