Twitter
Facebook
Flickr
RSS
Acum 11 ani
sâmbătă, 28 august 2010
The Perfection of Imperfection
Aud adesea vorbindu-se despre imperfecțiunea fiiinței umane.E adevărat că nu ne naștem doar cu calități ci și cu defecte,însă caracterul și atitudinile față de ceilalți și față de viață se formează în timp(lucru dovedit științific).Deci ceea ce deprindem din familie și din mediu își pune amprenta asupra alegerilor pe care le facem.Un om este nesimțit pentru că așa a fost învățat de mic,sau pentru că i-a fost permisă o astfel de atitudine.Un bărbat ajunge misogin pentru că a avut de a face numai cu femei de proastă calitate care i-au trădat încrederea(deci el este vinovat pentru alegerile greșite),la fel cum și o femeie poate deveni o ușuratică pentru că a întâlnit doar mitocani,profitori sau oameni nedemni de încredere(deci ea este vinovată pentru că s-a lăsat dusă de nas).
S-or fi născând ei oamenii egali de la mama-natură dar viața îi face să se întreacă,să se (auto)depășească sau să rămână în urmă,în funcție de ambițiile lor.
Nu suntem egali pentru că unii au mai mult bun simț decât alții,mai multă conștiință,demnitate,etc.Și nu mi se pare firesc ca atunci când cineva greșește față de altul,în loc să-și asume vina pentru fapta sa ,să invoce deja mult prea cunoscuta scuză “nu sunt perfect”.E ca și cum am confunda curajul cu bădărănia,proasta educație cu noua modă,timiditatea cu lașitatea,ignoranța cu delăsarea.
Dacă nu poți fi perfect asta nu înseamnă că trebuie să rămâi la un nivel rudimentar de civilizație si cultură.De imperfecți ce suntem am ajuns să aruncăm gunoaie pe stradă,să scuipăm flegme pe unde apucăm,să ne batem joc de ceilalți de parcă am avea vreun drept.
Și tare mai dor căzăturile nu-i așa?Mă refer în special la cei care se simt vizați de rândurile astea,fără măcar să le înțelegă sensul...ce tare doare să citești undeva și să ai impresia că te regăsești!Asta e o „armă” specifică oamenilor de astăzi,să nu care cumva să recunoască vreun adevăr,ci să se atace așa de amoru’ artei. Eu știu una și bună,cine se simte,înseamnă că are și motive să se simtă.
Nu s-a născut nimeni învățat,dar omul are datoria să învețe ceva din ce i se întâmplă în viață,nu să treacă precum gâsca prin apă,repetând la nesfarșit același secenariu....că nu degeaba avem” un bostan„ pe umeri.(A, și prin învățat nu mă refer la carte,școală!)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
