sâmbătă, 6 februarie 2010
Vei fi acel niciodată al mereului meu
Ea:-Hai să fim fericiți!
El:-Nu știu,nu pot.Mi-e teamă.
Ea:-Sunt doar pentru tine...Așa am fost mereu și așa va fi...
El:-Asta spui acum. Niciodată nu am avut încredere în femei. Mâine vei fi alt om,
El:-Nu știu,nu pot.Mi-e teamă.
Ea:-Sunt doar pentru tine...Așa am fost mereu și așa va fi...
El:-Asta spui acum. Niciodată nu am avut încredere în femei. Mâine vei fi alt om,
crede-mă...și e logic așa.
Ea:-De ce încerci să găsești logica printre sentimente? Nu știi că aici nu e loc de ea. De ce renunți înainte de a începe lupta cu destinul? De ce te temi? De fericire? Și apoi, de unde știi că eu sunt la fel ca celelalte?!
El :-Tu nu poți înțelege.Tocmai pentru că ești altfel decât celelalte cu tine nu poate fi la fel. Sunt lucruri pe care le poți avea în timp,dacă le păstrezi departe de tine…le închizi într-un glob de cristal ca să nu le atingă nimeni și nimic. E ca și cum ai vrea să protejezi ceva care știi că este al tău.
Ea:-Bine, ce mod infantil ai de a privi lucrurile. Din prea mult orgoliu și egoism faci niște lucruri simple să fie complicate. Preferi să fii nefericit în loc sa-ți asumi niște sentimente.
El:-Dar eu nu am zis niciodată ca aș renunța...
Ea:-De ce încerci să găsești logica printre sentimente? Nu știi că aici nu e loc de ea. De ce renunți înainte de a începe lupta cu destinul? De ce te temi? De fericire? Și apoi, de unde știi că eu sunt la fel ca celelalte?!
El :-Tu nu poți înțelege.Tocmai pentru că ești altfel decât celelalte cu tine nu poate fi la fel. Sunt lucruri pe care le poți avea în timp,dacă le păstrezi departe de tine…le închizi într-un glob de cristal ca să nu le atingă nimeni și nimic. E ca și cum ai vrea să protejezi ceva care știi că este al tău.
Ea:-Bine, ce mod infantil ai de a privi lucrurile. Din prea mult orgoliu și egoism faci niște lucruri simple să fie complicate. Preferi să fii nefericit în loc sa-ți asumi niște sentimente.
El:-Dar eu nu am zis niciodată ca aș renunța...
Poate mai târziu, lucrurile se vor aranja de la sine....
Ea:-Să știi ca uneori poate fi prea târziu....Să sfidezi timpul e cea mai nefolositoare provocare…Vei fi acel niciodată al mereului meu....
El:-Poate ca ești cel mai frumos zâmbet din viața mea, sau poate dorința mea neîmplinită...
Ea:-Să știi ca uneori poate fi prea târziu....Să sfidezi timpul e cea mai nefolositoare provocare…Vei fi acel niciodată al mereului meu....
El:-Poate ca ești cel mai frumos zâmbet din viața mea, sau poate dorința mea neîmplinită...
Și timpul a trecut. Copiii au crescut...au ajuns fiecare pe la casele lor. Au găsit poate liniștea, dar niciodată împlinirea de a fi iubit. Căci viața nu e un meci de fotbalal, nici un joc la loto…nu oferă surprize decât pentru cei care știu să se "joace" cu ea...Cei doi aveau să înțeleagă abia mai târziu că unele lucruri se întamplă doar o dată, și deși le cauți toată viața apoi nu le poți găsi decât în amintiri, în albumele vechi unde ai ascuns o poza ruptă cu cel sau cea pe care sperai că uitarea o va șterge cândva din sufletul tău. Cel mai trist e că timpul nu face niciodată cadouri.
...și pe cenușa unor amintiri frumoase nu se clădesc decât legende triste...
Vei fi acel niciodată al mereului meu
2010-02-06T14:35:00+02:00
Rillu'
Ei|
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Twitter
Facebook
Flickr
RSS