Twitter
Facebook
Flickr
RSS
Acum 11 ani
joi, 10 iunie 2010
Noi2
„- Îmi dai şi mie ceva de scris? Raluca mă numesc.
- Da sigur. Poftim. Eu sunt Elena. Îmi pare bine”
Au trecut de-atunci câţiva ani buni, ani în care aveam să-i mai împrumut creioane şi ea avea să le roadă pe toate. Dar trecând peste acest aspect, eu aveam să înţeleg ce înseamnă o prietenie adevărată: nu e un lucru pe care-l poţi cumpăra, nu înseamnă numai glume şi zâmbete, e o cutiuţă muzicală cu acorduri ciudate şi ritm zbuciumat.
Cred că-ţi aminteşti cum hoinăream împreună prin pauze, cum împărţeam biscuiţii ( 3 mie şi 2 ţie :D) şi cum plângeam una pe umărul celeilalte când aflam notele lucrărilor la mate.[ce pantaloni mişto avea profu’:X…cu vreo 50 de cm mai sus de gleznă =)))))] Sper că încă ţi-l aminteşti pe băiatul cu nume de căprioară ce se credea centrul universului tău ( să tot fi fost printr-a 7-a :P)…Îţi aduci aminte că-ntra-8-a nu suportai regula lui Si conditionnel şi că în ciuda acestui mic inconvenient ai reuşit să devii cel mai destoinic poliţist francez într-un scenariu cu fantome?...Şi cât a trebuit să-ndur în seara banchetului doar de dragul tău! Nesuferitul ăla de D. n-a vrut să spună nimic şi m-a călcat pe vârfuri 3 minute degeaba încât m-a făcut să urăsc Lady in red…Dar pentru tine, minune mică, aş face orice!
Ca să nu mai vorbim de capricornul ăla nesuferit…Ţii minte că l-am vizitat special pentru tine? :
Perioada imediat următoare a fost una cu şi mai multe peripeţii. Ne-am distrat copios pe seama „leuţului neînfricat” şi ţi-ai luat chiar şi o minge-n cap din cauza mea :( …Dar şi câte înjurături mi-am luat eu de la O. că am stat toată ziua cu voi şi nu putea el creşte-n ochii tăi…Dar câte pauze nu petreceam noi admirând vedetele liceului…una bucată piţi stilată şi una bucată cocălar uns cu toate alifiile ce se perindau pe poarta cea mare etalându-şi maşinile tunate şi hainele viu colorate [ şi făcuşi şi-o rimă, mâncaţi-aş gura ta :))))) ].
Mai ţii minte „mărirea de la chimie”? Ai stat o oră pentru afurisita aia de problemă şi căscata a uitat să-ţi treacă 10-ele :D. Dar tu ştii că eu te-am apreciat oricum…chiar şi atunci când ţi s-au oprit ochii asupra unei arătări neberberite care cică era plină de talent…
Nu pot uita prima ceartă şi acel „păzea că vin”pe care mi l-ai adresat când te-am supărat….da şi tu erai o încăpăţânată!!!...eram geloasă că mă abandonaseşi pentru nişte adipoase :))
Astăzi ca mai întinereşti cu un an îţi doresc să-ţi împlineşti toate visele, mai ales ăla mare mare, de cântăreşte cel mai mult, plus alea 100 şi ceva de care mi-ai vorbit ieri în parc…Şi-mi mai doresc să fiu acolo când se vor întâmpla toate astea…La mulţi ani bulgăraşu’ meu mic şi preţios cât toate comorile la un loc! Ti chiero mucio! Muah Muah >:D<:*
- Da sigur. Poftim. Eu sunt Elena. Îmi pare bine”
Au trecut de-atunci câţiva ani buni, ani în care aveam să-i mai împrumut creioane şi ea avea să le roadă pe toate. Dar trecând peste acest aspect, eu aveam să înţeleg ce înseamnă o prietenie adevărată: nu e un lucru pe care-l poţi cumpăra, nu înseamnă numai glume şi zâmbete, e o cutiuţă muzicală cu acorduri ciudate şi ritm zbuciumat.
Cred că-ţi aminteşti cum hoinăream împreună prin pauze, cum împărţeam biscuiţii ( 3 mie şi 2 ţie :D) şi cum plângeam una pe umărul celeilalte când aflam notele lucrărilor la mate.[ce pantaloni mişto avea profu’:X…cu vreo 50 de cm mai sus de gleznă =)))))] Sper că încă ţi-l aminteşti pe băiatul cu nume de căprioară ce se credea centrul universului tău ( să tot fi fost printr-a 7-a :P)…Îţi aduci aminte că-ntra-8-a nu suportai regula lui Si conditionnel şi că în ciuda acestui mic inconvenient ai reuşit să devii cel mai destoinic poliţist francez într-un scenariu cu fantome?...Şi cât a trebuit să-ndur în seara banchetului doar de dragul tău! Nesuferitul ăla de D. n-a vrut să spună nimic şi m-a călcat pe vârfuri 3 minute degeaba încât m-a făcut să urăsc Lady in red…Dar pentru tine, minune mică, aş face orice!
Ca să nu mai vorbim de capricornul ăla nesuferit…Ţii minte că l-am vizitat special pentru tine? :
Perioada imediat următoare a fost una cu şi mai multe peripeţii. Ne-am distrat copios pe seama „leuţului neînfricat” şi ţi-ai luat chiar şi o minge-n cap din cauza mea :( …Dar şi câte înjurături mi-am luat eu de la O. că am stat toată ziua cu voi şi nu putea el creşte-n ochii tăi…Dar câte pauze nu petreceam noi admirând vedetele liceului…una bucată piţi stilată şi una bucată cocălar uns cu toate alifiile ce se perindau pe poarta cea mare etalându-şi maşinile tunate şi hainele viu colorate [ şi făcuşi şi-o rimă, mâncaţi-aş gura ta :))))) ].
Mai ţii minte „mărirea de la chimie”? Ai stat o oră pentru afurisita aia de problemă şi căscata a uitat să-ţi treacă 10-ele :D. Dar tu ştii că eu te-am apreciat oricum…chiar şi atunci când ţi s-au oprit ochii asupra unei arătări neberberite care cică era plină de talent…
Nu pot uita prima ceartă şi acel „păzea că vin”pe care mi l-ai adresat când te-am supărat….da şi tu erai o încăpăţânată!!!...eram geloasă că mă abandonaseşi pentru nişte adipoase :))
Astăzi ca mai întinereşti cu un an îţi doresc să-ţi împlineşti toate visele, mai ales ăla mare mare, de cântăreşte cel mai mult, plus alea 100 şi ceva de care mi-ai vorbit ieri în parc…Şi-mi mai doresc să fiu acolo când se vor întâmpla toate astea…La mulţi ani bulgăraşu’ meu mic şi preţios cât toate comorile la un loc! Ti chiero mucio! Muah Muah >:D<:*
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
