Twitter
Facebook
Flickr
RSS
Acum 11 ani
miercuri, 23 iunie 2010
Aș fi putut să țip,dar în zadar!
Aș fi putut să țip, să izbesc cuvintele de timpanul surdului, să cer mutului să-mi recite o poezie frumoasă, să rog ipocriții să spună de ce fug de adevăr ca de dracu’, și să îi fac pe invidioși să aprecieze ceea ce ei nu au putut avea. Așa gândeam cândva…dar iată că timpul a trecut și m-am făcut om mare,suficient de mare ca să pot înțelege că oamenii nu se schimbă niciodată.Vrăjeala aia cu „îmi pare rău”,sau „data viitoare nu va mai fi la fel” e deja mult prea cunoscută. Odată ce ni se iartă ceva,uităm de ce am greșit și repetăm erorile pe motivul că“dacă a mers o dată,de ce să nu meargă și a doua oară?”….
Vreau ca toți ipocriții să afle astăzi că eu nu am nevoie de ei…să-și păstreze principiile alea mărețe pe care le au pentru ei, să trăiască în lumea lor aia minunată, unde plouă zilnic cu noroi și să ne lase pe noi ăștia mai tâmpiței din fire să ne vedem de viața noastră ștearsă și lipsită de farmecul clipei. Să înțeleagă unii și alții, că nu mi-e teamă de singurătate, dar mi-e foarte greață de falsitate și de răutate. Și nu fraților, nu vă fie milă de mine, fie-vă milă de voi, de ceea ce sunteți (niște fosile,lipsite de creier și de suflet)…A... și să nu se mai victimizeze atâta unii și alții că vai politicienii ăștia sunt cei mai răi ....Așa țară, așa conducători! Să nu uităm că au plecat și ei tot din rândurile noastre, și noi dacă am fi în locul lor am face exact la fel, uitând de unde am plecat, strivind pe cei mai slabi !Căci toți suntem la fel, doar că unii, adică foarte puțini dintre noi avem puterea să recunoaștem ceea ce suntem, să recunoaștem că mai este mult până departe și să încercăm să învățăm ceva din tot ce ni se întâmplă.
Observ că oamenii de azi te respectă dacă-ți bați joc de ei, dacă îi strivești ca pe niște gândaci, și nu când îi ajuți, îi înțelegi, îi iubești! Deci aviz amatorilor : rețeta succesului nu stă în mâinile voastre ( adică să munciți,să învățați, să faceți ceva constructiv)….ci în picioarele voastre (cu cât dai cu piciorul mai des și mai tare în sufletul cuiva ca-ntr-o minge de fotbal, cu atât vei fi mai aproape de victorie). Deci nu uitați dragilor, multe lovituri... și voi veți fi campionii! ;)
P.S:Cel mai urât sentiment al omului nu e ura, ci scârba față de semeni!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
