Twitter
Facebook
Flickr
RSS
Acum 11 ani
duminică, 24 octombrie 2010
Esențele tari, în sticluțele mici ...
Se spune că alegi, alegi până culegi. Dar decât să culegi ce prinzi mai bine să aștepți să culegi ce trebuie.
Încă îmi mai plac trandafirii roșii, chiar dacă au spini, încă m-aș plimba desculță pe nisipul ars de soare, încă mă enervează vântul care-mi împrăștie bretonul pe frunte, încă mai aștept florile și ciocolata pe care mi le-a promis bădăranul, în glumă... încă mai ies pe fereastră să ascult ploaia. Dar la ce bun ploaie fără curcubeu? Realitate fără vis?Curaj fără teamă, foc fără scântei, valsul fără pașii săi pierduți prin salonul de dans?
Cum e? Ca un chip fără zâmbet, ca un om fără viață...ca o luptă fără soldați, ca o piesă de teatru fără spectatori...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
